Muzeul Etnografic – un spatiu al vesniciei
Nu stiu daca Blaga avea sau nu dreptate cand spunea ca vesnicia s-a nascut la sat, dar cert este ca atunci cand ma aflu intr-un loc in care pot intra in contact cu suflul culturii populare, timpul mi se pare ca incepe sa curga altfel. La fel se intampla si in muzeele etnografice. Un loc special in acest sens este Muzeul Etnografic din Cluj-Napoca.
Muzeul se afla pe strada Memorandumului, nr.21, si este amenajat in cladirea Reduta, adevarat monument istoric. Construita in secolul al XVIII-lea, a functionat la inceput ca han, iar din secolul al XIX-lea incepe sa gazduiasca unele dintre cele mai importante evenimente politice si culturale ale Transilvaniei. Aici au concertat: Johanes Brahms, Franz Liszt, Bela Bartok şi George Enescu. In perioada 1848-1865 a adapostit Dieta Transilvaniei, care în 1865 a votat, fără să fie reprezentată naţiunea română, unirea Transilvaniei cu Ungaria Tot aici a avut loc procesul memorandistilor, in 1894-1895, iar in 1923 aici s-a desfasurat Congresul general al sindicatelor din Romania. O perioadă scurtă a adapostit Muzeul de Artă, iar din 1959 s-a instalat aici Muzeului Etnografic al Transilvaniei.
In acest muzeu se afla peste 50.000 de piese de port popular si aproximativ 43.000 de mi de obiecte etnofrafice, din cele mai variate domenii: vânătoare, pescuit, păstorit, agricultura, prelucrarea fibrelor textile, cojocărit, olărit, extragerea si prelucrarea metalelor, costume populare, covoare, obiceiuri tradiţionale .
Muzeul poate fi vizitat de marti pana duminica, intre orele 9 – 17.
Muzeul are si o sectie in aer liber, Parcul Etnografic Romulus Vuia, care mie mi se pare un mic colt de rai arhaic. Atunci cand iesi din zgomotul infernal al orasului si ajungi in acest loc, simti nu doar ca ai parasit un spatiu citadin, infernal cateodata, ci chiar ai impresia ca ai aterizat in alt timp.
Acest parc care a luat fiinţă în 12 aprilie 1929 este primul muzeu in aer liber din Romania si este situat in zona Hoia din Cluj-Napoca. Muzeul cuprinde 3 gospodării cu 90 de construcţii caracteristice zonelor Muntii Apuseni, Nasaud, Bistrita, Câmpia Transilvaniei, Maramures, Secuimea Zarand, Podgoria Albă, Ţara Oaşului, Gurghiu, Depresiunea Călăţele, Bran; 34 de instalaţii tehnice ţărăneşti; 5 case-atelier; 3 biserici de lemn; o poarta de cimitir.
E intodeauna foarte placut sa te poti plimba pe ulitele micului sat si sa-ti imaginezi ca ai ajuns printre veselii tarani ai lui Cosbuc…
nici un comentariu până acum
